Faust a lansat piesa intitulata “Ce vad ochii”. Instrumental produs de Faust, tot el s-a ocupat de mix/master si vfx.
Concerte:
19 SEPTEMBRIE – BUCUREȘTI – THE FORGE (RUFF UNIT PARTY)
3 OCTOMBRIE – BRAȘOV – MOTOR PUB
4 OCTOMBRIE – IAȘI – HELIX PUB
10 OCTOMBRIE – CLUJ – FLYING CIRCUS
11 OCTOMBRIE – BUCUREȘTI – THE FORGE
17 OCTOMBRIE – TIMIȘOARA – D’ARC
18 OCTOMBRIE – DEVA – FISCHER’S PUB
31 OCTOMBRIE – LONDRA – THE RECORD SHOP
1 NOIEMBRIE – BIRMINGHAM – LOCATION TBA
Stau cu ochii pe geam o clipă privind cerul,
Parcă simt de-un timp că înțeleg la fel căldura și gerul.
Am tras pe coate și pe genunchi, prin tot măcelul,
Cerând doar ce merit, altceva nu-s genul.
Sunt principial și tind să
Cred, oricum, că nu primești ce tre’ de stai cu mâna întinsă.
Depinde fiecare la ce visăm, ca tot omu’s,
Dar cum te bucuri de un bonus dacă nu știi ce-i lipsa?
Mă uit la câte-am realizat și în cât timp,
Investind cu cap în tot ce cred și-n ce simt.
Scuză-mă că-ți zic, dar viața mea nu-i algoritmi,
Click-uri, like-uri, fală, view-uri, chestii ce dispar în timp.
Asta nu înseamnă că, de n-alerg după premii,
Nu-mi doresc să fiu respectat sau să ajung unde merit.
Poate nu-mi doresc la fel, many men, many many
Wish death on me, dar eu rup micuri on the daily.
Tu nu vezi că am ales să pun vers peste vers
Până iese magie și o pun în piese.
Tu nu vezi că am ales să scriu des, să lucrez,
Chiar dacă alegi că te ajută sau alegi să nu-ți pese?
Strofele astea’s lungi, sunt roade ale muncii.
Mulțumesc, Doamne, că-mi dai vlagă și nimic nu mă înfrânge.
Încă trag pe brânci și, într-o zi voi străluci,
Las esența în pagini ca să văd unde mă duce.
_____________________
Las BPM-ul jos, mă așez frumos și scriu încă cu sete despre tot ce-mi văd ochii.
Le știu pe toate pe de rost, mi-am pictat frumos viața cu un rost prin puterile proprii.
Trebuie doar să cauți, trebuie doar să cauți să te bucuri de tot și când nu e tot optim.
Încearcă dacă vrei; încearcă, dar n-ai cum; încearcă și-o să vezi că nu mă poți opri.
-_____________________-
Probabil mulți au boală și oftică pe mine,
Că am ajuns să mă calmez și într-un final să simt că-s bine.
Că așa au obiceiu’ mulți când nu ajung la struguri,
Și cred că mă supăr că nu mă halesc, de fapt mă bucur.
Nu țin lângă mine oameni care par că-s orbi,
Parcă sorb pacea, si ura lor e hrană pentru corbi.
De-o vreme, sincer, chiar m-arunc sub cerul gol,
Și n-ar putea nici norii să mă țină în umbra lor.
Acum sunt calm și liniștit, dar n-o testa totuși,
Că-mi trece rapid barometrul din albastru în roșu.
Încă-s reticent la sfaturi, critici și reproșuri,
Mai ales de la vreun prost crescut ce incă are coșuri.
Mulți ar face rap, dar nu există broșuri.
Mulți rămân panou când bag trei puncte în coșuri.
Focul meu e aprins și luminează roșu,
Iar focul lor e aprins de pizde, saci de bani și Porche-uri.
Eu fug în pace, man, cu mintea pe câmpii și pășuni.
Simt aer, trag adânc și trag până când sare borșu.
Sar pe beat și bag de la prima bătaie si nu-mi taie pofta.
Nimic, nicio grijă; parcă alerg în ploaie.
_____________________
Las BPM-ul jos, mă așez frumos și scriu încă cu sete despre tot ce-mi văd ochii.
Le știu pe toate pe de rost, mi-am pictat frumos viața cu un rost prin puterile proprii.
Trebuie doar să cauți, trebuie doar să cauți să te bucuri de tot și când nu e tot optim.
Încearcă dacă vrei; încearcă, dar n-ai cum; încearcă și-o să vezi că nu mă poți opri.
